Răspuns:
Copilașul privea lung stolul care se pierdea apoi q dus manusitele la ochi și a început sa plângă. Mama a venit în fugă . Copilul nici nu putea vorbi de atâtea lacrimi .A întins mana spre cer , i-a arătat stilul și i-a șoptit puișorii. Mama l-a strans la piept și l-a sărutat cu drag . I-a spus sa nu plângă, ca ele se vor întoarce înapoi la primăvară.Copilasul s-a liniștit și împreună au privit stolul pe zarea departata a cerului.
