1. Efortul pentru construirea fortificaţiilor dacice ar fi fost imens: numai zidurile fortificaţiei de baraj de la Ciclovina-Ponorici însumează 120.000 de metri cubi de piatră. Blocurile mari de piatră ar fi fost aduse de la 40-90 de kilometri.
2. Femeile din familii bogate şi-ar fi împodobit capul cu bijuterii din aur, sub forma acelor de păr sau a inelelor de cârlionţi.
3. Dacii ar fi avut „pază nocturnă” – un om însărcinat cu asigurarea ordinii publice în timpul nopţii. O inscripţie plasează un astfel de om la Napoca. Nu se ştie dacă paznicii erau o prezenţă obişnuită sau aveau legătură cu vreo vizită importantă.
4. Unii arheologi cred că femeile din Dacia aveau părul blond sau roşcat, rareori negru, pielea de culoare deschisă şi ochii albaştri.
5. Unele teorii spun că femeile purtau cămăşi asemănătoare cu iile de astăzi, încreţite la gât, cu mâneci lungi şi largi şi fuste până în pământ, iar capul şi-l acopereau cu o basma.
6. Potrivit arheologilor, bucătăria geto-dacică era simplă sobră, dar bine armonizată nutritiv. Dacii mâncau terciuri preparate din cereale, combinate cu alte alimente precum lapte, brânză, ouă miere, spanac, mazăre, ciuperci. Mâncau carne de vită, oaie, porc, cal, pasăre, vânat şi chiar de câine.
7. Dacii n-ar fi fost străini de conservarea alimentelor, folosind tehnic de afumare, murare, fermentare sau uscare.
8. Bărbaţii şi-ar fi cumpărat soţia de la părinţi. Cu cât mai frumoasă era tânăra, cu atât avea nevoie de zestre mai mică.
9. Tatuajul ar fi fost prezent în cultura dacilor. Acesta s-ar fi aplicat pe corp şi chiar pe faţă, ca un semn al apartenenţei la un neam sau ca un semn al apartenenţei sociale.
10. Printre plantele cunoscute şi astăzi care ar fi fost folosite şi de dacii se numără: muşeţelul, iedera, rostopasca, urzica, cimbrişorul, salvia, mărarul sau menta.
