Lord Rayleigh și William Ramsay au demonstrat existența unui nou gaz aflat în componența atmosferei, descoperire ce le-a adus Premiul Nobel în anul 1904. Una din metodele experimentale pe care le-au folosit este descrisă în cele ce urmează.
Un volum de 120L de aer se răcește până la 0°C (volumul se va considera ca fiind constant în acest interval de temperatură). Un lichid W condensează, în stare gazoasă rămânând 119,93 L de aer. Gazul rămas se barbotează printr-o soluție de var stins, rezultând 0,220g de precipitat alb (reacția de precipitare consumă în totalitate substanța X din proba de aer). Gazul rămas după această etapă se barbotează printr-o soluție concentrată de amoniac (1,5L, 3M), soluția menținându-se la o temperatură scăzută. Reacția are drept produși doar substanțe care fac parte din compoziția aerului. Excesul de amoniac se tratează cu o cantitate stoechiometrică de acid sulfuric, obținându-se 198,528 g sulfat de amoniu. Restul de gaz reacționează cu un exces de bandă de magneziu, încălzită la 800°C, rezultând 493g de compus Y. Reziduul gazos (format din substanța elementară Z) obținut în urma acestei serii de reacții are densitatea 1,78g/L în condiții normale, acesta fiind gazul descoperit de Ramsay și Rayleigh.
a) Identificați substanțele marcate cu literele W-Z.
b) Scrieți ecuațiile reacțiilor chimice care au loc.
c) Identificați componența procentuală a aerului (la temperatura camerei).
d) Care este densitatea aerului analizat în acest experiment (la temperatura camerei)?
Cu scurte explicații, vă rog. Mulțumesc anticipat!
Vă mulțumim că ați vizitat platforma noastră dedicată Chimie. Ne bucurăm dacă informațiile oferite v-au fost de folos. Pentru orice întrebări sau sprijin suplimentar, suntem aici pentru voi – nu ezitați să ne contactați. Vă așteptăm cu drag să reveniți și vă sugerăm să ne salvați în lista de site-uri preferate!