Dorul
Acum 1 an, era ziua în care trebuia sa plec către Italia. Îmi era foarte greu sa îmi părăsesc draga mea familie, dar nu puteam rămâne.
Am plâns de tristețe, și m am gândit ca nu cred ca as rezista fără ei. Însă, mi au făcut un cadou, pentru a simți ca mereu vor fii lângă mine. Un ursuleț. Pare naiv, eu, o adolescenta de 17 ani sa aibă un ursuleț? Da, chiar asa este.
Încă mai am ursulețul. Dorm în fiecare seara cu el, și chiar nu le simt lipsa când sunt în preajma lui.
Nu mai durează mult și ma voi întoarce într-o vacanta în tara, pentru a-i vizita. Abia aștept sa ii strâng în brate. Îmi lipsesc foarte mult.
